Orice actionar al unei societati beneficiaza de drepturi ce ii permit implicarea efectiva in activitatea desfasurata de societate, spre a-si proteja astfel investitia facuta.
In mod specific, exercitarea dreptului la informare al actionarilor este de natura a-i permite sa ia decizii referitoare la societate in deplina cunostinta de cauza.
In conformitate cu art. 117 2 alin. (3) “Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii.”
Formularea textului de lege permite insa adresarea de intrebari ce pot viza inclusiv aspecte care nu sunt inscrise pe ordinea de zi a adunarii generale.
Exista posibilitatea necesitatii concrete de a cunoaste situatii si documente distincte de situatiile financiare anuale, de raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere. De fapt, de cele mai multe ori, aceste documente nu satisfac pe deplin necesarul de informatii de care un actionar are nevoie pentru a putea vota in deplina cunostinta de cauza situatia financiara, bugetul de venituri si cheltuieli, descarcarea de gestiune a administratorilor, programul de activitate pe exercitiul financiar urmator, etc.
Dreptul la informare este o conditie sine qua non a exercitarii dreptului de control asupra societatii, drept ce apartine in mod egal fiecaruia dintre actionarii societatii, indiferent de numarul actiunilor detinute in cadrul societatii.
Realizarea dreptului la informare tinteste respectarea unui principiu esential, respectiv protectia investitorului, fiind singurul care ii confera actionarului posibilitatea reala de a aprecia corectitudinea si eficienta modului in care se realizeaza gestiunea societatii.
Incalcarea acestui drept neaga orice posibilitate de participare efectiva la viata sociala si face ca partile sociale sa devina total neimportante sub aspect decizional, infirmand orice affectio societatis.
In jurisprudenta s-a retinut ca simpla cunoastere a unui bilant prescurtat (situatii financiare prescurtate) nu face posibila cunoasterea modului in care s-a ajuns la elementele de pasiv/activ din respectivul plan, nici la situatia financiara prezentata.
Este important de mentionat si faptul ca dreptul la informare, prin natura sa, reprezinta un principiu aplicabil oricarei forme de societate, in lipsa caruia nu se poate concepe executarea contractului de societate.
Orice actionar, indeosebi cei minoritari, se bucura de doua drepturi esentiale: dreptul la informare si dreptul la dividende.
Este firesc ca dreptul actionarului ce a subscris capitalul social si detine actiuni de a participa la beneficii sa fie insotit de posibilitatea de a cunoaste evolutia economica a societatii, de a putea identifica plusul de valoare adus investitiei sale prin implementarea masurilor propuse si adoptate anterior.
In plus, dreptul la informare este indispensabil dreptului la vot, intrucat in lipsa unei informari complete si exacte asupra punctelor aflate pe ordinea de zi, actionarul nu isi poate exercita dreptul de vot, practic i se solicita un vot ”in orb”, iar dreptul sau de vot este practic golit de continut.
In definitiv, posibilitatea actionarului de a analiza documente care stau la baza activitatii societatii si de a exprima un vot justificat, in deplina cunostinta de cauza, reprezinta o recunoastere a dreptului sau de proprietate asupra actiunilor sale.
Potrivit art. 114 indice 2 alin.(1) din Legea 31/1990 “Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 [de exemplu pentru stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun]”. In acelasi timp prevederile art. 144 indice 1 alin.(1) din Legea 31/1990 indica faptul ca membrii consiliului de administratie trebuie sa-si exercite mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator, iar potrivit art. 114 indice 1 alin.(4), membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
Raspunderea administratorilor poate fi angajata ori de cate ori suntem in prezenta unei fapte de incalcare a unei indatoriri fata de societate din partea conducerii acesteia. Acesta incalcare poate consta in fraudarea unei norme legale sau contractuale sau intr-un simplu act cauzator de prejudicii, cum ar fi nerespectarea dreptului la informare.
Autor: Av. Lavinia Rusu