whistle-blower-directive
ianuarie 26, 2022 rcplegal 0 Comments

Potrivit comunicatului de presa din 16.12.2019, intra in vigoare directiva Europeana privind protectia Whistleblower-ilor. Directiva garanteaza un nivel ridicat de protectie pentru denuntatorii care raporteaza incalcari ale legislatiei UE, stabilind astfel noi standarde la nivelul UE.

Vicepresedinta pentru valori si transparenta Věra Jourova, declara: „Denuntatorii sunt oameni curajosi, dispusi sa scoata la lumina activitati ilegale – adesea cu mari riscuri pentru cariera si mijloacele lor de trai – pentru a proteja publicul impotriva neregulilor. Acestia merita recunoastere si protectie pentru actiunile lor curajoase. Fac apel la statele membre sa transpuna fara intarziere noile norme.”

Din data emiterii comunicatului de presa, statele membere au avut la dispozitie 2 ani pentru a transpune normele directivei in legislatia nationala. Noua directiva acopera multe domenii-cheie ale legislatiei UE, de la combaterea spalarii banilor, protectia datelor, protectia intereselor financiare ale Uniunii, siguranta alimentara si a produselor, pana la sanatatea publica, protectia mediului si siguranta nucleara.

In scopul implementarii acestei directive in Romania, Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica in 2021 „Legea privind protectia avertizorilor de interes public” care urmeaza sa fie dezbatuta si adoptata de Parlamentul Romaniei si ar urma sa intre in vigoare in acest an. De aceea, ar fi oportun pentru fiecare societate din Romania careia ii va fi aplicabila aceasta Lege, odata ce va fi adoptata, sa intreprinda masurile necesare pentru a implementa proceduri interne care sa indeplineasca rigorile viitoarei legi, tinand cont de varianta Proiectului de Lege actuala, precum si de dispozitiile Directivei.

Activitati ilegale si abuzuri de drept pot aparea in orice fel de organizatie de la cele private la cele de stat indiferent de marime. Acestea pot avea diferite forme precum coruptie, frauda, malpraxis sau neglijenta in afaceri iar consecinta lipsei de actiune impotriva lor poate aduce grave prejudicii interesului public.

Persoanele care lucreaza pentru o organizatie sau care sunt in contact cu aceasta in cadrul activitatilor lor profesionale, sunt adesea primele care afla despre astfel de evenimente si, prin urmare, se afla intr-o pozitie privilegiata pentru a-i informa pe cei care pot aborda problema.

Denuntatorii, adica persoanele care raporteaza (in cadrul organizatiei in cauza sau unei autoritati externe) sau dezvaluie (publicului) informatii privind o abatere obtinuta intr-un context legat de locul de munca, contribuie la prevenirea daunelor si la detectarea amenintarilor sau a prejudiciilor aduse interesului public, care altfel ar putea ramane ascunse.

In acest sens, Directiva (UE) 2019/1937 reglementeaza urmatoarele:

a) incalcari care intra in sfera de aplicare a actelor Uniunii prevazute in anexa si care privesc urmatoarele domenii:

(i) achizitii publice;

(ii) servicii, produse si piete financiare, precum si prevenirea spalarii banilor si a finantarii terorismului;

(iii) siguranta si conformitatea produselor;

(iv) siguranta transporturilor;

(v) protectia mediului;

(vi) protectia radiologica si securitatea nucleara;

(vii) siguranta alimentelor si a hranei pentru animale, sanatatea si bunastarea animalelor;

(viii) sanatate publica;

(ix) protectia consumatorului;

(x) protectia vietii private si a datelor cu caracter personal si securitatea retelelor si a sistemelor informatice;

b) incalcari care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum sunt mentionate la articolul 325 din TFUE si cum sunt detaliate in masurile relevante ale Uniunii;

c) incalcari referitoare la piata interna, astfel cum sunt mentionate la articolul 26 alineatul (2) din TFUE, inclusiv incalcari ale normelor Uniunii in materie de concurenta si de ajutoare de stat, precum si incalcari referitoare la piata interna in ceea ce priveste actele care incalca normele privind impozitarea societatilor sau mecanismele al caror scop este obtinerea unui avantaj fiscal ce contravine obiectului sau scopului dreptului aplicabil in materie de impozitare a societatilor.

In ceea ce priveste domeniul de aplicare a Directivei aceasta vizeaza:

Persoanelor care efectueaza raportari care lucreaza in sectorul privat sau in sectorul public si care au obtinut informatii referitoare la incalcari intr-un context profesional, inclusiv, cel putin, urmatoarelor tipuri de persoane:

(a) persoanele care au statut de lucrator, in intelesul articolului 45 alineatul (1) din TFUE, inclusiv functionarii publici;

(b) persoanele care desfasoara o activitate independenta, in intelesul articolului 49 din TFUE;

(c) actionarii si persoanele care fac parte din departamentul administrativ, din organul de conducere sau de supraveghere al unei intreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi, precum si voluntarii si stagiarii remunerati sau neremunerati;

(d) orice persoana care lucreaza sub supravegherea si conducerea contractantilor, a subcontractantilor si a furnizorilor.

Persoanelor care efectueaza raportari in cazul in care acestea raporteaza sau divulga public informatii referitoare la incalcari obtinute intr-un raport de munca care s-a incheiat intre timp.

Persoanelor care efectueaza raportari al caror raport de munca nu a inceput inca, in cazul in care informatiile referitoare la incalcari au fost obtinute in timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontractuale.

Masurile de protectie a persoanelor care efectueaza raportari prevazute in capitolul VI se aplica, in cazul in care este relevant, si:

(a) facilitatorilor;

(b) persoanelor terte care au legaturi cu persoanele care efectueaza raportari si care ar putea sa sufere represalii intr-un context profesional, cum ar fi colegi sau rude ale persoanelor care efectueaza raportari; si

(c) entitatilor juridice pe care persoanele care efectueaza raportari le detin, pentru care aceste persoane lucreaza sau cu care au alte tipuri de legaturi intr-un context profesional.

In ceea ce priveste represaliile impotriva persoanelor mai sus mentionate sunt interzise urmatoarele:

(a) suspendare, somaj tehnic, concediere sau masuri echivalente;

(b) retrogradare sau blocare a promovarii;

(c) transfer de atributii, schimbari ale locatiei locului de munca, reducere a salariilor, schimbari ale programului de lucru;

(d) blocare a formarii;

(e) darea unei evaluari negative a performantei sau a unei recomandari negative pentru activitatea profesionala desfasurata;

(f) aplicare sau administrare a oricarei masuri disciplinare sau mustrari ori a vreunei alte sanctiuni, inclusiv a unei sanctiuni financiare;

(g) constrangere, intimidare, hartuire sau ostracizare;

(h) discriminare, dezavantaj sau tratament inechitabil;

(i) refuz de a transforma un contract de munca pe o perioada determinata intr-un contract de munca pe durata nedeterminata, in cazul in care lucratorul a avut asteptari legitime ca i s-ar oferi un post permanent;

(j) refuz de a reinnoi un contract de munca pe o perioada determinata sau reziliere anticipata a unui astfel de contract;

(k) prejudicii, inclusiv la adresa reputatiei persoanei in cauza, in special pe platformele de comunicare sociala, sau pierderi financiare, inclusiv sub forma pierderii oportunitatilor de afaceri si a pierderii de venituri;

(l) includere pe o lista neagra pe baza unui acord sectorial sau la nivel de industrie formal sau informal, care poate presupune ca persoana in cauza nu isi va gasi, in viitor, un loc de munca in respectivul sector sau in respectiva industrie;

(m) reziliere anticipata sau anulare a unui contract pentru bunuri sau servicii;

(n) anulare a unei licente sau a unui permis;

(o) trimiteri psihiatrice sau medicale.

Pentru a asigura implementarea Directivei, de interes major este existenta unui canal eficient si sigur de raportare interna. In acest sens fiecare organizatie/companie indiferent de specificul ei trebuie sa asigure urmatoarele:

a) conceperea, instituirea si gestionarea modalitatii de primire a raportarilor astfel incat sa fie protejata confidentialitatea identitatii avertizorului si a oricarei parti terte mentionate in raportare si sa se impiedice accesul la aceasta a membrilor neautorizati ai personalului;

b) obligatia de a transmite avertizorului, in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la primirea raportarii, confirmarea primirii acesteia;

c) desemnarea unei persoane, a unui compartiment sau a unui tert, cu atributii in ceea ce priveste primirea, inregistrarea, examinarea, efectuarea de actiuni subsecvente si solutionarea raportarilor, care sa actioneze cu impartialitate si care sa se bucure de independenta in exercitarea acestor atributii;

d) modalitatea de efectuare a actiunilor subsecvente, de catre persoana desemnata;

e) obligatia de informare a avertizorului cu privire la stadiul actiunilor subsecvente, in termen de cel mult 3 luni de la data confirmarii de primire sau, in cazul in care nu i s-a confirmat primirea raportarii, de la expirarea termenului de 7 zile prevazut la lit. b), precum si, ulterior, ori de cate ori sunt inregistrate evolutii in desfasurarea actiunilor subsecvente, cu exceptia cazului in care informarea ar putea periclita desfasurarea acestora;

Tu cat de pregatit esti pentru a dovedi implementarea Directivei si a Legii privind protectia avertizorilor de interes public in cadrul companiei pe care o detii?

Leave a Reply:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *