In raporturile contractuale dintre profesionisti este des intalnita situatia in care unul dintre cocontractanti nu isi executa obligatiile pecuniare ce rezulta din conventia incheiata intre acestia. In aceste cazuri, creditorul dreptului de creanta are deschisa posibilitatea de a se indrepta impotriva debitorului, apeland la instantele de judecata romane.

CREDITORUL POATE FORMULA IMPOTRIVA DEBITORULUI:

• O cerere de chemare in judecata, apeland la procedura de drept comun;
• O cerere de emitere a unei ordonante de plata, apeland la procedura speciala prevazuta de art. 1014-1024 Cod procedura civila;
• O cerere de valoare redusa, apeland la procedura speciala prevazuta de art. 1026-1033; cu mentiunea ca pentru cele din urma proceduri speciale trebuie indeplinite conditiile prevazute de lege pentru creantele ce fac obiectul procedurii.

Totusi, acesta este scenariul clasic in care cei doi cocontractanti sunt doua societati cu sediul in Romania. Insa, in cazul in care debitorul obligatiei de a da o suma de bani este o societate cu sediul intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, cele 3 proceduri enuntate in paragraful anterior nu vor fi la fel de facile. Aceeasi problema a fost intalnita pe tot teritoriul Uniunii Europene, motiv pentru care a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somatie de plata.

Scopul regulamentului este de a simplifica, de a accelera si de a reduce costurile de procedura in cauzele transfrontaliere referitoare la creantele pecuniare necontestate cu caracter cert, lichid si exigibil, prin instituirea unei proceduri europene de somatie de plata, si de a asigura libera circulatie a somatiilor europene de plata in cadrul tuturor statelor membre prin stabilirea unor standarde minime prin respectarea carora nu mai este necesara nicio procedura intermediara in statul membru de executare inaintea recunoasterii si executarii. Procedura emiterii somatiei europene de plata este valabila in toate statele membre ale Uniunii Europene, respectiv Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, cu exceptia Danemarcei care nu a luat parte la acest Regulament.

Prezentul regulament se aplica in materie civila si comerciala in litigiile transfrontaliere, indiferent de natura instantei. Acesta nu reglementeaza materia fiscala, materia vamala sau materia administrativa, nici raspunderea statului pentru actiuni sau omisiuni comise in exercitarea puterii publice (acta jure imperii).

In situatia in care raporturile contractuale au fost desfasurate, intre doua entitati, cu sediul in doua state membre diferite, exista posibilitatea creditorului unei creante certe, lichide si exigibile, de a introduce la instanta competenta (Judecatoria/Tribunal, in cazul in care creditorul este o societate cu sediul in Romania) o cerere privind emiterea unei somatii europene de plata.

ACEASTA CERERE CONSTA IN COMPLETAREA UNUI FORMULAR IN CARE TREBUIE PRECIZATE DATE PRECUM:

• numele si adresa partilor si, dupa caz, ale reprezentantilor acestora, precum si ale instantei sesizate;
• valoarea creantei, in special principalul si, dupa caz, dobanzile, penalitatile contractuale si costurile;
• in cazul in care se cer dobanzi la creanta, rata dobanzii si perioada pentru care se cer aceste dobanzi, cu exceptia cazului in care la principal se adauga automat dobanzi legale in temeiul legislatiei statului membru de origine;
• cauza actiunii, inclusiv descrierea circumstantelor invocate ca temei al creantei si, dupa caz, a dobanzilor cerute;
• o descriere a elementelor de proba in sprijinul creantei;
• temeiul competentei;
• caracterul transfrontalier al litigiului in sensul articolului 3.

Dupa analizarea completarii in mod conform a somatiei, instanta va fi obligata sa comunice somatia de plata paratului (societatea din statul membru) in termen de 30 de zile de la solutionarea cereii. Instanta ii va pune in vedere paratului ca:

• somatia a fost emisa numai pe baza informatiilor furnizate de reclamant si nu a fost verificata de catre instanta;
• somatia va deveni executorie cu exceptia cazului in care s-a facut opozitie la instanta, in conformitate cu articolul 16;
• atunci cand s-a facut opozitie procedura continua in fata instantelor competente din statul membru de origine (Judecatoria/Tribunalul din Romania) in conformitate cu normele de procedura civila de drept comun, cu exceptia cazului in care reclamantul a cerut in mod expres ca procedura sa ia sfarsit in acest caz.

In cazul in care paratul ar urma sa formuzele opozitie in termenul legal prevazut de Regulament, va depune opozitia la instanta care a emis somatia de plata (Judecatoria/Tribunalul din Romania), urmand ca judecarea opozitiei sa aiba loc potrivit procedurii de drept comun, prevazuta de legislatia procesual civila romana.

Daca paratul nu formuleaza opozitie impotriva somatiei sau opozitia este respinsa de catre instanta din Romania, somatia dobandeste caracter executoriu, si va fi inaintata paratului, de catre instanta, cu mentiunea – executorie.

Ulterior, somatia va trebui pusa in executare in statul membru unde isi are sediul paratul. In acest sens reclamantul (creditorul) trebuie sa inainteze organului de executare (din statul unde isi are sediul social paratul) urmatoarele:

• copie a somatiei europene de plata, astfel cum este declarata executorie de catre instanta de origine si care indeplineste conditiile necesare pentru stabilirea autenticitatii acesteia;

• dupa caz, traducerea somatiei europene de plata in limba oficiala a statului membru de executare sau, in cazul in care acest stat membru are mai multe limbi oficiale, in limba oficiala sau intr-una din limbile oficiale ale procedurii judiciare din locul unde se solicia executarea, in conformitate cu legislatia acestui stat membru, sau intr-o alta limba pe care statul membru de executare a declarat ca o va putea accepta. Fiecare stat membru poate indica limba sau limbile oficiale ale institutiilor Uniunii Europene, altele decat limba sa, pe care le poate accepta pentru o somatie europeana de plata. Traducerea este certificata de catre o persoana autorizata in acest scop intr-unul din statele membre.