In cadrul raporturilor contractuale dintre agentii economici, deseori este intalnita situatia in care beneficiarul unui serviciu prestat de catre un furnizor sau orice alte raport contractul in urma caruia o persoana a primit un bun/serviciu in schimbul obligatiei de a plati un pret din partea celui care primeste bunul/serviciu, refuza sa isi achite obligatiile de plata fata de furnizor. In cazul in care situatia nu poate fi transata de partile contractule in mod amiabil, furnizorul (cel care a prestat) va fi trebui sa intorduca in fata instantelor competente o cerere de chemare in judecata, in vederea recuperarii creantei pe care o detine fata de beneficiar.
Desigur, pentru recuperarea sumei de bani datorate, agentul economic care detine creanta trebuie sa urmeze toate etapele procesuale in fata instantelor de judecata (fond, apel, chiar si recurs in unele cazuri), iar toate aceste demersuri genereaza costuri si se desfasoara pe o perioada de timp destul de indelungata. Reclamantul va avea posibilitatea de a pune in executare hotararea abia dupa comunicarea hotararii de catre instante de apel, insa exista scenariul nefericit in care, pana la acest moment debitorul sa isi lichideze toate bunurile urmaribile, iar reclamantul sa nu mai aiba ce urmarii in cadrul procedurii de executare silita.
Pentru a preintampina acest scenariu nefavorabil pentru reclamantul care detine o creanta certa, lichida si exibiliga ce poate fi sau nu constatata printr-un inscris, legiuitorul a reglementat in cadrul Codului de procedura civila institutia Sechestrului asigurator (art. 952-959). Astfel cum prevede si denumirea, scopul acestei masuri este acela de a indisponibiliza bunurile mobile sau/si imobile urmaribile ale debitorului aflate in posesia acestuia sau a unui tert in scopul valorificarii lor in momentul in care creditorul unei sume de bani va obtine un titlu executoriu.
Masura sechestrului asigurator asupra averii debitorului se obtine in fata instantei de judecata care este competente sa judece si cererea principala, cerere prin care reclamantul solicita instantei obligarea paratului (debitorului sau) la pata sumei de bani datorata in baza raporturilor contractuale desfasurate intre acestia.
Una dintre conditiile admiterii cererii este aceea ca reclamantul sa faca dovada introducerii unei cereri de chemare in judecata impotriva debitorului care va fi anexata (in copie) cererii de instituire a sechestrului asigurator, impreuna cu un certificat de grefa eliberat de instanta competenta sa solutioneze cererea principala.
Un avantaj instituit prin aceasta procedura speciala este acela ca reclamantul nu are obligatia de a identifica bunurile ce urmeaza a fi sechestrate, instanta urmand sa incuviinteze cererea pana la o anumita suma ce va fi prevazuta in incheierea de admitere. Procedura se solutioneaza de urgenta, fara citarea partilor, incheierea comunicandu-se doar reclamantului, intrucat aceasta presupune un element surpriza pentru debitorul care, pana la solutionarea cererii de instituire a sechestrului asigurator, poate sa nu aiba cunostinta nici macar despre cererea principala.
Incheierea va fi comunicata debitorului de catre executorul judecatoresc dupa ce reclamantul va parcurge toate etapele prevazute de dispozitiile din materia executarii silite pentru obtinerea incheierii de incuviintarea a executarii silite din partea instantei de executare competente. Aceste demersuri in materie executionala trebuie sa fie parcurse de catre reclamant, intrucat, masura sechestrului asigurator nu este una executionala obtinuta in cadrul procedurii executarii silite, ci este distincta, obtinuta fie pe cale principala, fie pe care incidentala in cadrul procedurii judiciare in fata instantei de judecata.
Dupa incuviintarea executarii silite de catre instanta de executare competente, executorul se va deplasa, in cel mai scurt timp posibil, la locul unde se afla bunurile asupra carora se va aplica sechestrul. Executorul judecatoresc va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei. In toate cazurile, sechestrul asigurator se va aplica fara somatie ori instiintare prealabila a debitorului, pentru a preintampina orice intentie a debitorului de a isi diminua activul patrimonial. Desigur, in cazul bunurilor imobile, executorul judecatoresc va lua toate masurile necesare pentru notarea sechestului in cartea funciara, iar in cazul bunurilor mobile va face demersurile necesare pentru notarea acestuia in registrele electronice pentru a indeplini conditiile de opozabilitate fata de terti.
Aceasta masura este bine-venita, protejand in egala masura atat interesele reclamantului (creditorului) prin indisponibilizarea bunurilor pana la obtinerea unui titlu executoriu in cererea principala, cat si interesele debitorului care, in situatia in care cererea principala va fi respinsa de catre instanta, isi va putea recupera orice prejudiciu ce a decurs din indisponibilizare din cautiunea depusa de reclamant odata cu cererea de instituire a masurii.