La nivel international

Directiva (UE) 2019/1158¹ a Parlamentului European si a Consiliului din data de 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viata profesionala si cea privata a parintilor si ingrijitorilor si de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului isi are printre principalele motive inlaturarea discrepantei in ceea ce priveste inegalitătile de gen existente pe piata muncii, alaturi de tratamentul diferential al acestora privind sansele reale de angajare si pastrare a locului de munca.

In expunerea de motive, alaturi de principiul privind (…) echilibrul dintre viata profesionala si cea privata (…), mentionat in paragraful (6) aferent partii introductive a directivei, se mai regasesc alte argumente care stau la baza acesteia. Printre cele mai statornice se regaseste accesul neingradit al copiilor cu handicap la (…) drepturile omului si libertatile fundamentale, in conditii egale cu ceilalti copii (…), programul de munca prelungit al parintilor, reintegrarea la locul de munca urmare a nasterii, imbatranirea populatiei, legata de scaderea drastica a natalitatii si remuneratia corecta aferenta acestui tip de concediu.  

La nivel national

Ordonanta de Urgenta Nr. 117 din 26 august 2022, denumita, in continuare, O.U.G., completeaza si modifica Legea Concediului paternal Nr. 210/1999, publicata in Monitorul Oficial Nr. 654 din 31 decembrie 1999.

O serie de midificari considerabile si-au gasit, pe buna dreptate, locul in legislatia nationala, astfel cum expunerea de motive o prezinta¹.

Articolul 1, Alin. (1) reitereaza unul dintre cele mai importante ratiuni cu privire la modificare, astfel cum scopul este acela de a (…) facilita concilierea vietii profesionale cu viata de familie în cazul lucratorilor care sunt parinti. In plus, Alin. (2) al aceluiasi articol a fost modificat, nemaifiind mentionat termenul de 5 zile lucratoare, ci cel de 10 zile lucratoare, astfel cum Articolul 2 are in continutul sau. Prin O.U.G. a fost adaugat, Alin. (3), unde sunt stabilite categoriile de persoane care vor beneficia de conceiul parental si a indemnizatiei aferente.Printre cei mentionati se numara: a. cei care presteaza pe baza unor contracte de activitate sportiva, astfel cum Art. 67¹, Alin. (1), Lit. (a)-(e) din Legea Educatiei fizice si sportului Nr. 69/2000; b. cei care presteaza sub o conventie de munca individuala, astfel cum prevede Legea privind Organizarea si funationarea cooperatiei Nr. 01/2005; c. directorii care desfasoara activitate pe baza contractelor de mandat potrivit Legii Societatilor Nr. 31/1990; d. cei care desfasoara activitate in baza unor contracte de management conform Legii privind contractul de management Nr. 95/2006; e. aceia care desfasoara activitate in baza unor contracte de management si de administrare potrivit Legii privind reforma in doemniul sanatatii Nr. 95/2006; f. cei care ocupa o functie de demnitate publica.

Articolul 2 aduce o noutate legislativa de mare interes in legsilatia muncii, astfel cum perioada efectiva aferenta acestuia va constitui vechime in munca si in serviciu, alaturi de specialitate, fiind astfel, avuta in vedere la stabilirea tuturor drepturilor acordate in raport cu acestea, avand in vedere corecta aplicare a Legii privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate in Romania Nr. 200/2004.

Articolul 3 constata modificata prevederea legislativa legata de tatii care efectueaza un serviciu militar in termen, acestia avand dreptul la (…) o permisie de 10 zile lucrătoare acordate la naşterea propriului copil (…). Articolul 4 prevede posibilitatea legala pe care tatal o are cu privire la primirea majorarii cu 5 zile lucratoare a duratei concediului parental de 10 zile, putand cumula finalmente  15 zile lucratoare, in ipoteza dovedirii acestuia pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultura. Aceasta poate fi definita asemenea unei ramuri a medicinii moderne care se ocupa cu dezvoltarea normala, ocrotirea sanatatii si cresterea copiilor.

Articolul 4¹ antameaza, cu titlu de originalitate si noutate in legislatie, faptul ca angajatorul are obligatia de a aproba concediul paternal prevazut la Art. 1 si de a (…) informa angajaţii cu privire la dreptul stabilit potrivit prezentei legi. Articolul 4² si Articolul 4³ , Alin. (2) prevede o chestiune de real interes, astfel cum Directiva (UE) 2019/1158 stabileste, prin expunerea de motive, faptul ca niciun parinte, indiferent de gen, trebuie sa primeasca un tratament egal in sanse, astfel, sa beneficieze de conditii care nu ii sunt defavorabile, alaturi de excluderea oricarei inrautatiri a conditiilor de munca.

Aferent ultimei modificari, Articolul 5 prevede, tot cu un caracter de noutate, contraventiile aplicabile angajatorului care nu respecta prevederile mentionate in paragraful anterior, aferent articolului 4, indiferent de indicele pe care acesta il are. Referitor la acestea, cuantumul aferent amenzii, intre 4.000 lei si 8.000 lei, in functie de intinderea abuzului realizat, alaturi de alti factori de natura sociologica care pot duce la identificarea sumei pe care acesta o datoreaza statului prin comportamentul abuziv. Fie ca vorbim despre un refuz la acordarea concediului paternal, fie a unui accept partial prin reducerea numarului de zile acordate sau chiar a modalitatii de incetare a acestuia, orice abuz este sanctionat din punct de vedere legal intr-o maniera pecuniara prin constatarea si aplicarea sanctiunilor de catre inspectorii de munca. Angajatorul poate achita pe loc, ori in termen de 15 zile cuantumul contraventiei. Finalmente, modificarile pe care Legea Concediului paternal Nr. 210/1999, publicata in Monitorul Oficial Nr. 654 din 31 decembrie 1999 le-a suferit prin Ordonanta de Urgenta Nr. 117 din 26 august 2022 au un caracter de actualitate, ducand catre o apropiere de o clara normalitate, aferenta anului 2023, astfel cum este necesar ca discrepantele privind drepturile si obligatiile pe care parintii le au depinzand de gen sunt nejustificate, discriminatorii, in cele mai multe cazuri. Din punct de evdere pecuniar, statistic, femeile au sanse mai mici in ceea ce priveste angajarea printr-un contract individual ori colectiv de munca, de asemenea, au sanse din ce in ce mai mici in ceea ce prevede prestarea de servicii prin contracte de tipul celor de management, spre exemplu, prin prisma simplului si deranjant fapt, pentru angajator, ca aceastea vor putea da nastere la un momentdat, in cursul relatiilor contractuale. Din punct de vedere social, nasterile sunt privite ca un opritor in ascensiunea privind cariera, poate chiar o stagnare partiala ori totala din obtinerea succesului profesional. Practic, in acea perioada, acestea beneficizaza, conform legislatiei romane, de o suspendare a contractului de munca aplicabil, alaturi de o imposibilitate de concediere a acestora. In plus, angajatorul plateste acestora indemnizatia de maternitate, in cuantum de 85% din media veniturilor lunare realizate de aceasta in ultimele 6 luni dinaintea concediului de maternitate. Plata se efectueaza pentru cele 126 de zile de concediu de maternitate, inclusiv in ipoteza nasterii copilului mort. Tocmai de aceea este necesara raccordarea legislatiei nationale la cea europeana, alaturi de modifivari, astfel incat sa fie redusa, spre a fi eliminata discrepanta dintre drepturile si obligatiile parintelui care se ocupa de cresterea si ingrijirea nou-nascutului.

Autor: Mateia Maria