Concordatul preventiv este un mecanism hibrid de prevenire a insolventei, in esenta – un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte si creditori, pe de alta parte, cu specificitatea de a fi omologat de un judecator-sindic.

Procedura prezinta numeroase avantaje si consideram noi, este mult prea putin uzitata in practica. Sub ghidarea “minim invaziva” a judecatorului sindic, procedura avantajeaza atat debitorul – care nu pierde controlul afacerii sale, obtinand suspendarea executarilor silite si restructurarea business-ului cu ajutorul unui practician in insolventa, cat si creditorii – care au sanse mai mari de recuperare a creantelor stabilite prin proiectul de concordat decat in varianta nefericita a unui faliment.

Cand este incununat de succes, planul de redresare inseamna si evitarea stigmatului care urmareste un administrator in piata, si pasii atat de consumatori de resurse financiare si umane de infiintare a unei noi societati: obtinere de avize, autorizatii, incheierea de contracte de munca, proceduri fiscale, etc.

Cui se adreseaza mai exact aceasta procedura?
Concordatul preventiv se adreseaza oricarui debitor aflat in stare de dificultate. Pentru claritate, Legea 85/2014 prevede ca aceasta reprezinta starea generata de orice imprejurare care determina o afectare temporara a activitatii ce da nastere unei amenintari reale si grave la adresa capacitatii viitoare a debitorului de a-si plati datoriile la scadenta, daca nu sunt luate masuri adecvate.

Ce este important de retinut este ca debitorul in stare de dificultate este totusi capabil sa isi execute obligatiile pe masura ce devin scadente, iar acest aspect il diferentiaza de debitorul in stare de insolventa.

Sunt exceptati de la beneficiul procedurii debitorii care s-au bucurat deja de ea, in cei 3 ani anterior depunerii cererii, care au fost condamnati pentru infractiuni intentionate contra patrimoniului, de coruptie, de serviciu, de fals, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, Legea nr. 129/2019, Legea nr. 227/2015, Legea nr. 241/2005, Legea nr. 21/1996, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 240 si 241 din Legea nr. 286/2009 si, in mod logic, cei care se afla deja in stare de insolventa.

Cine poate depune cererea de deschidere a procedurii?
Orice debitor aflat in dificultate, cu exceptiile expuse anterior, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

Cererea va cuprinde:
a) raportul administratorului concordatar, care analizeaza starea de dificultate;
b) indicarea administratorului concordatar contractat, documentele care ii atesta acestuia calitatea de practician in insolventa activ si asigurarea profesionala valabila;
c) declaratia debitorului potrivit careia acesta nu se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si b) ale art. 16 din Legea 85/2014.

Procedura de concordat preventiv va putea fi deschisa si la cererea unuia sau mai multor creditori care detin o creanta certa si lichida, cu conditia obtinerii acordului prealabil al debitorului aflat in dificultate.

Parcursul procedural pe scurt. Efectele pronuntarii hotararii de dechidere a procedurii
Cererile formulate in temeiul prezentului titlu se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii.

In termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, administratorul concordatar elaboreaza sau, dupa caz, asista debitorul in elaborarea planului de restructurare. Planul de restructurare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

a) datele de identificare ale debitorului si ale administratorului concordatar;
b) componenta patrimoniului debitorului, respectiv activele si pasivele in momentul intocmirii planului de restructurare, valoarea acestora la data intocmirii planului;
c) analiza situatiei economice a debitorului, a situatiei salariatilor, precum si o descriere a cauzelor si a nivelului dificultatilor debitorului la momentul propunerii planului;
d) lista creantelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creante si impartite in:

• creante a caror realizare va fi afectata de planul de restructurare, cu indicarea gradului de indestulare a acestora;
• creante neafectate, impreuna cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea sa nu fie afectate de planul de restructurare;

e) creantele in litigiu si tratamentul acestora;
f) expunere de motive care explica de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolventa debitorului si de a asigura viabilitatea afacerii,
g) masurile de restructurare propuse, cum ar fi:

• restructurarea operationala a activitatilor desfasurate de debitor;
• schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
• valorificarea unor active ale debitorului;
• valorificarea intreprinderii ca ansamblu independent;
• fuziunea sau divizarea debitorului, in conditiile legii;
• modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi actionari sau asociati sau prin conversia creantelor in actiuni, cu majorarea corespunzatoare a capitalului social;

h) modalitatile de informare si consultare a reprezentantilor salariatilor si modalitatile in care planul va afecta forta de munca a debitorului (proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de munca din initiativa angajatorului, reducerea programului de lucru corespunzator reducerii temporare a activitatii);
i) bugetul de venituri si cheltuieli si fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata planului de restructurare, cu impartirea creditorilor intre titulari de creante afectate si titulari de creante neafectate;
j) finantarile noi, finantarile intermediare, precum si motivele pentru care sunt necesare pentru punerea in aplicare a planului;
k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectati in cazul scenariului urmatoarei alternative optime;
l) programul de plata a creantelor, raportat la fluxurile financiare si durata planului.

Planul de restructurare se voteaza doar de creditorii care detin creante afectate, creditorii ale caror creante nu sunt afectate neavand drept de vot asupra acestuia.

Dupa aprobarea planului de restructurare de catre creditori, debitorul solicita judecatorului-sindic, in termen de maximum 3 zile de la incheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, sa omologheze planul de restructurare.

Judecatorul-sindic, in procedura necontencioasa, omologheaza planul de restructurare prin hotarare pronuntata in camera de consiliu, in termen de maximum 10 zile de la data inregistrarii cererii. Cererea de omologare a planului de restructurare poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.

Dupa omologare, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile planului de restructurare, sub supravegherea administratorului concordatar.

Termenul maxim pentru implementarea masurilor stabilite prin planul de restructurare este 48 de luni de la data omologarii acestuia prin hotarare executorie, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni. In primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creantelor afectate prin concordat.

Un plan de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat impotriva sau nu si-au exprimat votul cu privire la acesta. Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectati de prevederile acestuia.

De la data deschiderii procedurii de concordat se suspenda de drept toate executarile silite indreptate impotriva debitorului sau acestea nu incep, indiferent de natura creantei, pe o perioada de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendarii se va suspenda si cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.

Prin exceptie, executarea silita a creantelor salariale nu este suspendata de drept. Aceasta poate fi suspendata de judecatorul-sindic la cererea debitorului, daca debitorul face dovada capacitatii platii sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar si in mod esalonat, cel putin in cuantumul in care ar fi acoperite in procedura de executare silita

Suspendarea de drept a executarilor silite se mentine pe o perioada de maximum 4 luni, dar nu mai tarziu de data pronuntarii unei hotarari de omologare a planului de restructurare sau de inchidere a procedurii ca urmare a neindeplinirii conditiilor de confirmare a acestuia.

Pe durata suspendarii executarii silite nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

Pe perioada suspendarii executarilor silite se suspenda de drept curgerea dobanzilor, penalitatilor de intarziere si a oricaror altor cheltuieli aferente creantelor afectate, pana la data omologarii planului. Ulterior omologarii planului de restructurare, regimul acestora va fi cel prevazut de plan.

Pana la omologarea planului de restructurare, creditorii nu pot refuza executarea contractelor in derulare esentiale, nu pot rezilia, executa in mod anticipat sau modifica aceste contracte in detrimentul debitorului, pentru creante nascute anterior intervenirii suspendarii executarii, exclusiv pentru neplata creantelor, cu conditia ca debitorul sa respecte obligatiile care ii revin in temeiul acestor contracte care ajung la scadenta in cursul suspendarii executarii silite.

Inchiderea procedurii concordatului preventiv

Procedura concordatului preventiv se inchide prin hotarare a judecatorului-sindic in urmatoarele situatii:
a) indeplinirea prevederilor planului de restructurare
b) esuarea indeplinirii prevederilor planului de restructurare
c) neindeplinirii obligatiei de modificare a planului de restructurare dispusa de judecatorul-sindic sau de instanta de apel
d) in cazul in care planul de restructurare nu este votat de creditori in termenul de negociere, nu este omologat de judecatorul-sindic sau in cazul in care debitorul considera ca negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.

Ca urmare a esuarii planului de restructurare:
a) eventualele creante reduse renasc la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii, diminuate ca urmare a platilor efectuate pe durata procedurii concordatului preventiv;
b) creditorii care au drept la perceperea dobanzilor, majorarilor sau penalitatilor de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, suspendate prin planul de restructurare, isi pot calcula accesoriile retroactiv pe perioada derularii planului de restructurare

Ne-am bucurat sa aflam ca ulterior modificarii Legii 85/2014 au existat mai multe cereri de deschidere a procedurii concordatului preventiv, care nu pot decat sa sustina mediul de business. Sustinem cunoasterea acestei proceduri si apelarea la normele care o reglementeaza, ca metoda de preventie a unei stari de insolventa cu consecinte mult mai neplacute pentru toate partile implicate.

Autor: Av. Lavinia Rusu