Biletul la ordin este adesea folosit in scopul garantarii executarii obligatiilor asumate in cadrul relatiilor comerciale. Cadrul legal care reglementeaza regimul juridic specific biletului la ordin este reprezentat de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Desi in cuprinsul actului normativ enuntat anterior nu se regaseste o definitie expresa a biletului la ordin, singura mentiune regasindu-se in cuprinsul dispozitiilor art. 105 din Legea nr. 58/1934, respectiv aceea de „titlu’’, literatura de specialitate l-a definit ca fiind un un instrument de plata prin intermediul caruia o parte, numita emitent/debitor, se obliga sa plateasca la scadenta o suma de bani catre o alta parte, numita beneficiar/creditor.

Potrivit art. 104 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin trebuie sa cuprinda:

1. Denumirea de bilet la ordin exprimata in limba romana;

2. Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;

3. Data scadentei;

4. Locul platii;

5. Numele/denumirea aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;

6. Data si locul emiterii;

7. Semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica sau entitate care utilizeaza astfel de instrumente;

8. Numele emitentului, respectiv numele si prenumele, in clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga. In cazul in care numele emitentului depaseste spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea emitentului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea biletului la ordin;

9. Codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului.

O mentiune importanta se impune a fi facuta in legatura cu lipsa uneia/unora dintre mentiunile enumerate anterior. Astfel, titlului caruia ii lipseste vreuna dintre conditiile prezentate, cu exceptia locului platii, a locului emiterii si a datei scadentei, nu are valoarea de bilet la ordin.

Utilitatea practica a biletului la ordin consta in aceea ca se remite creditorului in momentul incheierii raportului juridic in baza si pentru garantarea caruia a fost emis. Astfel, in cazul in care, pe parcursul derularii raportului juridic exeistent intre parti, debitorul nu isi executa la termen obligatia/obligatiile la a carei/caror executare a consimtit, creditorul are posibilitatea de a prezenta Bancii debitorului biletul la ordin si de a solicita plata acestuia.

In ipoteza in care, ca urmare a prezentarii spre plata a biletului la ordin, plata nu poate fi efectuata de catre institutia bancara din motive ce tin de insolvabilitatea debitorului, creditorul are posibilitatea de a investi un executor judecatoresc cu o cerere de executare silita prin care sa solicite recuperarea de la debitor a sumei cuprinse in biletul la ordin ajuns la scadenta.

Ulterior inregistrarii cererii de executare silita si deschiderii dosarului de executare, cererea de executare urmeaza sa fie trimisa spre instanta de judecata in vederea incuviintarii executarii silite, pentru ca mai apoi, in ipoteza admiterii cererii de executare, debitorul sa fie somat.

Prin raportare la specificul titlului executoriu in cauza, executorul judecatoresc urmeaza sa emita doua somatii catre debitor, respectiv o somatie cambiala, prin intermediul careia debitorului ii este adus la cunostinta biletul la ordin si este pus in intarziere si, ulterior, o somatie de drept comun, prin intermediul careia debitorului ii este solicitata plata sumei mentionate in biletul la ordin si care reprezinta primul act de executare propriu-zisa.

In ceea ce priveste mijloacele de aparare ale debitorului, acesta se poate apara fata de cererea de executare a biletului la ordin prin intermediul opozitiei la somatia cambiala si a contestatiei la executare de drept comun, urmand ca prin intermediul fiecareia sa poata invoca mijloace de aparare specifice.